Brailita 1955-2000

             Putini braileni mai stiu cum aratau terasa Dunarii din zona estica a cartierului Brailita, precum si malul fluviului din zona bacului. Peisajul actual este total diferit de cel de acum 30 - 40 de ani. Pe unde acum trece soseua spre Galati atunci erau doua caramidarii si o linie ferata, inconjurate de baltile create periodic de revarsarile Dunarii.

           Foarte putini braileni stiu ca intre cele doua foste caramidarii, de-a lungul Vadului Catagatei (azi redus la jalnicul aspect al unei rape acoperite de cladirea unui motel), pe malul fostei terase inalte a Dunarii (distrusa in buna masura de cele doua caramidarii), a existat unui din cele mai importante situri arheologice ale acestei parti de tara. Ne propunem ca, prin interventia noastra, sa reamintim brailenilor care este importanta sitului arheologie de la Brailita, atat pentru Muzeul Brailei, cat si pentru urbea noastra.

            Astazi, situl arheologie Brailita nu mai exista decat in proporfie de 20%. Cea mai mare parte a disparut odata cu terasa Dunarii, pentru a face loc actualelor amenajari edilitare (soseaua, noi tronsoane de cale ferata,motelul).

            In 1955, in luna mai, excavatiile intreprinse de fostele caramidarii au scos la iveala importante vestigii arheologice. Din acel moment, arheologii Muzeului Brailei au declansat o campanie de cercetari arheologice, menite salveze situl. Ceea ce a inceput ca o sapatura de salvare s-a transformat intr-o ampla cercetare arheologica sistematica care a durat pana in 1976. Arheologii care au cercetat acest sit, vreme de 20 ani, sunt Nicolae Hartuche si Florian Anastasiu. Ei, muncind in arsita verilor si in bataia vanturilor, au scos la iveala vestigii apartinand unor epoci istorice diverse, precum si o bogata colectie de unelte, vase, arme si podoabe.

            Situl arheologie de la Brailita are o dubla valoare: una stiintifica si o a doua muzeistica.

Valoarea stiintifica consta in varietatea de vestigii arheologice. In zona Vadului Catagatei au fost descoperite si cercetate: doua asezari din epoca noua a pietrei (neolitic), datate intre 5000 - 4000 a.Chr.; o necropola din perioada de trecere de la epoca pietrei la epoca bronzului, datata intre 3400 - 2800 a.Chr.; o asezare de la sfarsitul epocii bronzului, din sec. XII— XI a.Chr.; o asezare din prima epoca a fierului, datata in sec. X-IX a. Chr.; o asezare si o necropola apartinand geto- dacilor, din sec. IV—III a.Chr.; o asezare din evul mediu timpuriu, datata in sec. IX—X p.Chr. Dintre toate aceste vestigii, necropola din perioada de tranzitie de la epoca pietrei la epoca bronzului are o importanta aparte, pana in prezent ea fiind unica in Romania.

            Valoarea muzeistica consta in marea bogatie de piese care au fost descoperite in timpul campaniilor de sapaturi intreprinse la Brailita. Ceea ce trebuie retinut este faptul ca prin diversitatea, bogatia si valoarea lor, piesele descoperite la Brailila se constituie intr-un nucleu in jurul caruia s-a cladit, treptat, colectia de arheologie a Muzeului Brailei.

            Datorita tuturor celor amintite mai sus, am considerat ca este necesar sa restituim memoriei cetatenilor Brailei locul si importanta situiui arheologie de la Brailita pentru istoria Brailei si a Muzeului Brailei. Prilejul ni l-a oferit implinirea a 45 de ani de cand, printr-o intamplare, cupa unui excavator, care scotea din terasa Dunarii lutul necesar fostelor caramidarii, a dat la iveala primele unelte si fragmente de vase ceramice.

Stanica Pandrea

Braila 633 20 Ianuarie 2001