La 625 de ani de varsta documentara a Brailei

Doresc, mai intai, sa va transmit cu prilejul acestei importante manifestari stiintifice - consacrata implinirii a 625 ani de la prima atestare documentara scrisa a orasului Braila - un cordial salut din partea Prezidiului Academiei Romane si a Sectiei de stiinte istorice si arheologice.

N. Iorga spunea ca aniversarile, ca sa se justifice, trebuie sa insemne doua lucruri: "un certificat de munca pentru trecut si un solemn angajament de munca pentru viitor".

Jubileul pe care-l marcati - fapt ce va onoreaza, onorand in acelasi timp scoala noastra istorica - ofera ocazia de a evoca drumul parcurs mai bine de sase secole de acest frumos oras - port.

Comisia de istorie a oraselor din Romania a Academiei Romane, initiata si condusa de domnul dr. Paul Niedermaier, s-a asociat cu bucurie initiativei Dumneavoastra, organizand in aceste zile, aici, la Braila, o sesiune de comunicari stiintifice cu tema "Comertul si dezvoltarea urbana", in cadrul careia o pondere insemnata ocupa, cum este si firesc, comunicarile privind istoria orasului gazda.

Situata in punctul de unire a Dunarii Vechi cu Dunarea Noua intr-o regiune de straveche locuire, Braila a cunoscut atat binefacerile pozitiei ei, pe cel mai important fluviu al continentului, dar si vicisitudinile asezarilor aflate in prima linie a confruntarilor cu fortele ostile.

Braila, ca centru urban, este dintre cele mai vechi orase din Tara Romaneasca; coboara in timp inainte de formarea primului stat romanesc de sine statator si a facut parte din reteaua de asezari urbane care au asigurat baza economica a constructiei statale romanesti si care aveau sa beneficieze de pe urma organizarii statului romanesc si impunerea lui in geografia politica a vremii.

Basarab, ctitorul celui dintai stat romanesc independent a intrat in constiinta romaneasca cu valoare de simbol - un simbol al inceputului, dar si al continuitatii, al durabilitatii noastre, al virtutii si creatiei romanesti.

Basarab a inteles ca pozifia geografica a statului creat prin el impune si interesul de stat reclama legaturi politice largi, cunoasterea profunda a ansamblului de relatii externe, urmarirea atenta a mutatiilor politice ce intervin in sistemul aliantelor, pentru a sti in orice moment de unde poate veni pericolul si cum poate fi el evitat sau inlaturat.

In vremea lui Basarab, in luptele impotriva tatarilor - in care erau angajate in fapt toate popoarele Europei rasaritene si care au dus la indepartarea pericolului tatar din regiunea Gurilor Dunarii - s-a manifestat pentru prima data in fata primejdiei straine, un efort comun romanesc, la aceste lupte participand, uneori in cadrul acelorasi campanii, atat romanii din Tara Romaneasca, cat si cei din Transilvania si Moldova.

Faptul in sine avea sa fie plin de consecinte; asemenea momente inmultindu-se cu vremea au dus la intarirea constiintei unitatii etnice a romanilor din cele trei provincii.

Cu ochii atintiti la nord, fara sa scape din vedere modificarile ce surveneau pe harta politica a Peninsulei Balcanice unde li se atribuia un rol tot mai insemnat, urmasii lui Basarab - Nicolae Alexandru sau Vladislav - Vlaicu, Radu I sau Dan I - au cautat sa-si consolideze autoritatea in tinuturile de margine ale Transilvaniei, ce aveau mare importanta pentru stapanirea insasi a Tarii Romanesti, care concurasera ele la realizarea entitatii politice romanesti de la sud de Carpati. Totodata, domnitorii romani au urmarit instapanirea totala a accesului spre "Marea cea Mare" tendinta fireasca oricarui stat dinamic.

La 20 ianuarie 1368 Vladislav - Vlaicu acorda negustorilor brasoveni privilegiul de a face comert pe "drumul Brailei" pana dincolo de importanta asezare. La data respectiva Braila capatase o deosebita importanta economica in traficul international ce unea Brasovul de marea artera comerciala care era Dunarea.

Carausi nu numai de marfuri, ci si de idei in materie de organizare negustoreasca si politica, brasovenii vor antrena in fluxul schimbului de marfuri si de bunuri spirituale, create de gandirea europeana, elemente locale, a caror bunastare se va rasfrange binefacator asupra mediului din care ele proveneau.

Despre cresterea rolului Brailei in schimburile economice este pretioasa infomatia scriitorului bizantin Laonic Chalcocondil care, referindu-se la expeditia din 1462 in Tara Romaneasca a sultanului Mohamed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului, aprecia ca Braila era la acea data orasul in care se facea "un comert mai mare decat in toate orasele tarii".

Cucerirea Brailei de catre turci in 1540 va avea repercusiuni grave asupra veniturilor tarii, ea devenind cu hinterlandul care-i apartinea centru de aprovozionare a intregului sistem militar otoman de la Dunarea de Jos si chiar a capitalei Imperiului. Acest fapt i-a facut pe turci sa considere Dunarea ca fiind "tatal care hraneste Constantinopolul".

Cetatea Brailei, Ibrail in turca, avea sa fie daramata in 1829, iar teritoriul raialei, redat Tarii Romanesti.

Pentru oras a inceput o viata noua, legata direct de libertatea navigatiei si comertului pe Dunare. In scurt timp Braila a devenit portul cerealelor de la Dunarea de Jos, primul antrepozit si debuseu al granelor romanesti iar numarul de corabii care acostau in porlul Braila a crescut vertiginos.

In vremea domniei lui Alexandru Ghica in 1835, orasul Braila a cunoscut o sistematizare noua, pe baza unui plan radiar - concentric. Datorita acestui fapt, Braila a devenit orasul cel mai modern de la Dunare. Dupa 1859 a ajuns al doilea oras comercial al tarii, iar dupa 1878 a devenit al doilea oras industrial al ei. Este primul oras din Romania care a avut tramvai electric.

Odata cu dezvoltarea economica s-a dezvoltat dimensiunea culturala a orasului in care s-a forjat spiritul brailean, caracterizat prin toleranta, libertate, demnitate, dreptate, omenie in general.

Se cunoaste faptul ca miscarea de eliberare de sub stapanirea otomana a Bulgariei a gasit la Braila nu numai adapost pentru liderii ei, dar un larg sprijin si ca inceputurile Academiei de stiinte bulgare au pornit din acest oras romanesc de la Dunare.

Ca si alte domenii ale culturii, presa braileana si-a impus in peisajul cultural al tarii o personalitale distincta. Dintre ziarele si revistele, care au aparut la Braila si care prin orizontul lor au depasit caracterul local este de amintit in primul rand revista "Analele Brailei". In anul 1929, anul centenarului eliberarii Brailei, a aparut primul numar al revistei, sub conducerea unui comitet de directie, format din prof. Nae Ionescu, Radu Portocala, ing. Paul Demetriad si ing. Gh. T. Marinescu, fondatorul si animatorul revistei.

"Analele Brailei" au promovat, sub pana unor distinsi oameni de stiinta, unii dintre ei membrii ai Academiei Romane, o activitate de cunoastere de cel mai mare interes, studiile si articolele cuprinse in revista manifestand acuitate la fenomenele realitatii noastre, si totodata, disponobilitatile revistei de dialog cu gandirea social - politica contemporana.

In jurul revistei "Analele Brailei", mai apoi in cadrul Muzeului Brailei si al publicatiilor acestuia, indeosebi a Anuarului "Istros" s-au grupat specialisti de inalta competenta si a fost realizata o productie stiintifica remarcabila.

Implinirea, in 1968, a sase sute de ani de la prima atestare scrisa a orasului Braila avea sa prilejuiasca unuia din cei mai de seama istorici romani - C. C. Giurescu - elaborarea celei dintai mari sinteze de istorie a Brailei.

Astazi, la marcarea jubileului de 625 de ani, Braila se prezinta cu atributele unei cetati moderne. Bogata prin patrimoniul istoriei, puternica prin echipa de cercetatori pe care ii are, Braila este deja cunoscuta in lume prin produsele industriale realizate aici si care duc pe meridianele lumii mesajul geniului creator si al harniciei locuitorilor ei.

Ne plecam cu veneratie in fata edililor orasului, care inteleg sa faca din traditia istorica valoroasa o forta, care sa inlesneaca capacitatea de a surprinde noile tendinte care se ivesc in evolutia fenomenelor, pentru a raspunde "chemarilor epocii", mersului vremii.

S-a spus, pe drept cuvant, ca cine stie sa patrunda in adancuri, priveste departe.

Felicitadu-va cu prilejul acestui Jubileu, Va multumesc, totodata, pentru conditiile create in asigurarea reusitei stiintifice a sesiunii de comunicari, la care Academia Romana participa - repet - prin una din cele mai tinere si dinamice comisii ale ei: Comisia de istorie a oraselor din Romania. Aceasta participare este un omagiu de pretuire adus orasului sarbatorit, climatului spiritual pe care-l cultiva.

Va doresc, ne dorim de fapt, dragi colegi, sa realizam in aceste zile de sarbatoare intelectuala, de intalnire a creatiei stiintifice, care este gradul cel mai inalt al eticii, - un dialog fructuos, care sa ne stimuleze in permanenta ambitie ca intrunirile noastre sa fie cat mai reusite, prin ceea ce comunicam, in stradania de ridicare a prestigiului scolii istorice romanesti.

Orasului gazda ii uram din toata inima impliniri pe masura semnificafiei lui istorice si al vredniciei locuitorilor sai.

Sua semper gloria vivat !

STEFAN STEFANESCU

membru al Academiei Romane

Braila, 23 mai 1993.
Analele Brailei Serie Noua, an 1, nr1 Braila, 1993