vineri, 23 septembrie 2011

Inceputurile amenajarii spatiilor verzi brailene

Ca in toate orasele din Romania si locuitorii orasului Braila au inceput sa amenajeze odata cu timpuri moderne, spatii verzi, spatii care sa dea un aspect mai placut orasului si unde sa se poata relaxa dupa orele de activitate. Alaturi de grija pentru frumos, brailenii au pus intotdeauna si grija pentru sanatatea oamenilor, pentru „igiena", plantand foarte multi arbori, in parcuri, gradini si pe strazi. Pentru ei, functiile arborilor a plantelor, in general, le erau cunoscutc: (asigura oxigenul si hrana pentru tot ce este viu, purifica aerul viciat de fum, praf, gaze toxice, atenueaza zgomotele, etc.).
La Arhivele Nationale, Braila, se afla documente din care reiese faptul ca dupa eliberarea Brailei de sub turci (1828) locuitorii s-au ocupat mult de amenajarea spatiilor verzi din orasul lor. Nu s-a realizat insa, totul foarte usor, ci uneori cu insistente, cu mari greutati, avand in vedere bugetul mic alocat infrumusetarii orasului, precum si clima si solul din aceasta parte a tarii. De multe ori pamantul, in locurile pentru plantatiile noi, era inlocuit cu pamant bun, fertil, „pamant vegetabil". In Braila s-a plantat foarte mult, aproape in fiecare an: 400-600 sau 1000-2000 de puieti din care insa se prindeau doar jumatate, reluandu-se plantarile in anii urmatori. Pe langa clima si sol, o piedica in prinderea si dezvoltarea arborilor, erau vitele lasate liber prin gradini si pe strazi (!!). Dar, trecand peste aceste greutati si vazand rezultatele stradaniei lor, cei ce au contribuit la infrumusetarea hainei vegetale a Brailei cred ca se simteau foarte multumiti.
In jurul anului 1849, orasul Braila era descris astfel: „Intre cele 4 strade lungi si drepte, ce se intindeau ca patru labe de polip, erau locuri goale si pustii ocupate de livezi, de vii, de maidanuri presarate cu colibi, cu bordee, cu strade pline de gropi, de baltoace, cu mormane de gunoaic si baligar'" .
Orasul privit dintr-un punct mai inalt semana mai mult cu o gradina decat cu un oras. Arbori inalti ca plopii, pletosi ca duzii si nucii, prin care se ghicea cumpenele puturilor, ce se ridicau inalte ca niste lungi gaturi de cocori".
In 1906, Braila avea: „strade frumoase cu cladiri moderne si cu imprimarea caracterului occidental. Ceea ce contribuie ca orasul Braila sa fie enumerat intre orasele occidentale chiar i se zicea acum- Braila picior de Paris,- este desigur alinierea si ordinea in care sunt asezate stradele si care poate servi ca model oraselor din restul tarii. .."
Se mai spunea ca, un calator ajuns in Piata Sfinfii Arhangheli, daca are „un moment de recreatie si de satisfactie, are intotdeauna un murmur de admirafie. Calatorul se gaseste intr-un patrat inconjurat de edificii marete in mijlocul carora se afla un Parc Englezesc.. ,".

                              Braila - Centru



Bulevardele Cuza si Carol „ce inconjoara orasul cu bogatele plantatii, cu alinierea, curatenia, lumina si pavagiul lor, ar fi demne de admirat chiar de occidentali, daca ar avea constructiuni frumoase.. ,".
Intre anii 1833-1940, Braila dispunea de mult mai multe spatii verzi decat in prezent. Printre gradinile si parcurile care sunt in prezent se amenajau si se dezvoltau: Parcul Monument care se intindea pe o suprafata de aproximativ 77000 mp, acoperita de plantatie si impadurita; Gradina Mica sau Sfintii Arhangheli proiectata in anul 1860; Gradina Mare proiectata in anul 1833 s.a..


                         Braila Bulevardul Cuza


                       Braila Gradina Publica

Gradina Mare cunoscuta si sub numele de Gradina Publica s-a numit pentru foarte scurt timp (doar in stadiul de propunere), gradina „Alecsandru Ioanu I ".
In sedinta a 13-a a Consiliului Judetean de Braila, din 14 noiembrie 1864, presedintele Nicolae Eliade, propune ca: „gradinei Comunale a resedintei judetului nostru, ce pana acum n-are alta numire decat aceea de gradina publica, sa i se dea numele ilustru de Alecsandru Ionu I-iu".
La 19 noiembrie 1864 s-a intocmit un dosar pentru „darea gradinei Publice, numele Domnitorului de Alecsandru Ioanu I, precum si stradelor de amandoua laturele ei ce au numirea de strada Belvederei, strada Fortificatiei si Schelii, sa se dea numele de „26 lulie 1864" §i „26 Octombrie 1864" in onoarea zilelor in care s-a instituit pentru prima oara Consiliul Comunal si Consiliul Judejean".
La 18 ianuarie 1865, domnul primar primeste de la Consiliul Judetean Braila, urmatoarea invitatie: „Domnule Primar …. este a avea loc in ziua de 24 ianuarie curent, dupa finirea Tedeomului comemorativ al acestei mari zile nationale, solemna sfintire de apa la locul gradinei publice a comunei pentru bactisarea (botezarea) ei cu numele semnificativ national de: Alecsandru Ioanu I-iu....Aceasta crede Biroul de datorie a va notifica si in special prin prezenta pentru stiinta si regula, cu rugaciunea colegiala si amicala tot odata din partei ca sa binevoiti a face in privinta ceremoniei in chestiune cele de cuviinta dupa cum insiva veti gasi cu cale.. .".
La 21 ianuarie 1865 este trimis la Consiliul Judetean urmatorul raspuns din partea domnului primar: „La adresele onor Consiliu nr …. subscrisul are onoare a spune ca asupra acestei sugestii s-a referat la Onor Ministerul, si prin urmare Consiliul Comunal in a caruia deliberare am dat aceasta chestie nu poate consimti a lua parte la ceremonia ce este a se face in ziua de 24 Ianuarie in Gradina publica pentru rebotezarea ei cu numele de „Cuza" caci acest sacru nume 1-a dat Consiliul Comunal Aleiului ce s-a destinat prin aprobarea Guvernului a fi pe strada Bulevardului..."


                                 Braila Parcul Monument



Cu putine exceptii, strazile Brailei erau plantate cu arbori, ceea ce face ca orasul sa aiba un aspect estetic, deosebit, dupa cum se poate observa si in prezent. Pe langa gradinile care serveau ca locuri de plimbare sau ca locuri de petrecere si strazile, mai ales, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, erau un loc placut pentru plimbari, mai ales toamna si iarna.
Intr-un document aflat la Arhivele Nationale Braila se arata ca la 1 mai 1865, dupa licitatiile savarsite si aprobate de ministru „au ramas asupra noastra pavarea din nou a strazii Bulevardului cu incepere din strada Silistrei (azi. Calea Calarasilor) pana in strada Bucuresci (care s-a mai numit str. Kiselef sau str.Regala). Precum aseminea si facerea soselei prin mijlocul acestei , numita Aleiul Cuza afara de plantarea pomilor pe ambele ei parti latutale care urmeaza a se efectua de Onor. Primaria".
Deci, se hotarase de catre Consiliul Municipal Braila si s-a aprobat de catre Minister, ca portiunea nou pavata de pe mijlocul strazii Bulevardului sa poarte numele de Aleiul Cuza, in acest caz numele Gradinii Publice ramanand neschimbat. Strada Bulevardului se vede trecuta in vechiul plan al orasului din 1834, dar pe atunci doar in stare de proiect.
In anii 1865-1867, s-au plantat pe strada Bulevardului 400 ulmi de campie si 200 salcami.
In aprilie 1867 primarul „cere" domnului arhitect al orasului, domnul C. Margaritescu, sa faca un deviz si o schita de plan pentru ca s-a hotarat ca pentru inchiderea Aleiului de pe Bulevard, sa se faca „grilaju ca cel din Piata Sfintii Arhangheli, de scanduri si cu stalpi de stejari" .
Nefiind fonduri pentru aceasta lucrare in august 1867, s-a facut un nou deviz plan pentru ocrotirea arborilor de pe Aleiul Cuza. Pe „soseaua Bulevardului ce se afla plantata cu arbori se aseaza 684 pari spre a feri de trasuri si 24 canapele de odihna ".
La 8 septembrie 1867, gradinarul Gradinilor Publice din Braila, domnul Anton Chelaru, arata ca: „dupa observatia generala facuta la plantajiurile aleiului Stradei Bulivardului am constatat ca din arborii plantati in primavara a.c. sunt prinsi 230 ulmi, iar uscaji si vatamati de trasuri si vite 130 ".Gradinarul cere inlocuirea arborilor uscati si plantarea in continuare, a Bulevardului.
In aprilie 1870 este pus in lucru „Proiectul pentru imbunatatirea Bulevardului". In descrierea lucrarii se arata ca: „soseaua Bulevardului fiind stricata, si mare parte dintransa neplantata s-a hotarat a se imbunatati prin reparatiunea generala a soselei impetrita si partea soselei pavate, pe partile unde este mai rau stricata, cum si prin completarea plantatiei cu arbori".
Despre pamantul in care se vor planta arborii se spune ca: „pamantul vegetabil pentru implinirea gropilor de plantatie va fi aseminea de buna calitate extras dupe piaja Carantinei sau din Campia afara din bariera Sf. Constantin si se va aseza de Antreprinor de o data cu plantatia care se va urma de la 15 martie al acestui an pana la 15 aprilie inclusiv …….
Arborii se va aseza (sic) in linie driapta si in pozitiune verticala…..
La reparatiunea pavajului se intrebuinteaza piatra actuala si piatra din nou de la Movila Blascova de buna calitate spre a se complecta lipsa asezandu-se in picioare pe un strat de savura de 20 cm bine lipita una de alta".
      Despre organizarea si evolutia spatiilor verzi brailene se pot spune multe lucruri interesante la inceputurile organizarii lor. Ne vor interesa cu deosebire, mai departe Gradina Poligon, Gradina Publica, Parcul Monument precum si preocuparile brailenilor cu privire la curatenie, poluare, etc.

Candea Michaela Cristiana
Braila 636 - 20 ianuarie 2004




Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu