Bulevard, initial strada ce marca limita orasului, a devenit, pe masura extinderii acestuia, una dintre arterele importante ale sale. De altfel, dandu-i-se acest nume inca din planul orasului din 1834, a fost ganditt in intelesul acestui termen: strada foarte larga, avand plantati arbori de o parte si alta.
In ceea ce priveiste amenajarea sa ca bulevard, aceasta s-a realizat tarziu daca o raportam la amenajarea strazilor (coborasurilor) ce duceau in port ori a celor de intrare si iesire din oras.
Starea in care se afla strada Bulevard cu putin timp inainte de a se hotara amenajarea sa era deosebit de rea, fapt de care se plang si cativa proprietari: "...strada Bulivarului (se afla) in starea cea mai deplorabila; strada umpluta de neplaceri... tot felul de lucruri si gunoaie aruncate in mijlocul ei; pana ce acum din ploile ce au fost saptamana trecuta formandu-se baltacuri, printre ele sau introdus muzica de broaste si inca ce este si mai mult un miros foarte greu si amenintator sanatatii". Petitia, din iunie 1864, este semnata de 32 de proprietari de pe strada Bulevard.
Desi nu era prima semnalare a starii proaste in care se afla strada, abia acum situatia ei intra in preocuparile Consiliului Municipal care, spre sfarsitul lunii, hotaraste in legatura cu reclamatia proprietarilor de pe strada Bulevard "...sa se faca pavaje 3 stj. pe de o parte si 3 pe cealalta in contul proprietarilor; ce ramanea, pe mijloc, de catre municipalitate..."; Consiliul Lucrarilor Publice in Jurnalul incheiat in 21 sept 1864 consemneaza noua infatisare a strazii:" va fi asternuta de fiecare latura cu cate un trotuar pe latime de 2 metri; la mijlocul strazii se va infatisa o alee cu 2 randuri de arbori, latimea ei va fi in raport cu largimea totala a stradei adica de 5 m, pana la 10 m, iar d'a stanga d'a dreapta aleii se va face pavaj pe latime de 8 m de fiecare parte".; tot aici aflam si pretul licitatiei: 33,25 lei pe stanjen patrat de pavaj, apreciat de catre consiliu "moderat in raport cu lucrarile care se cer".
Amenajarea Bulevardului s-a efectuat in etape de regula superficial, fapt datorat nu atat lipsei fondurilor banesti necesare, cat mai cu seama indeciziei si ineficienfei activitatii autoritatilor locale, deficiente ce se manifesta de cele mai multe ori in cazul demararii unor lucrari de acest fel in oras. Astfel, desi in 1865 se realizasera "canalurile de scursoare a apelor" de o parte si alta a soselei de pe strada Bulevard, la inceputul anului urmator, 1866, acestea erau deja astupate incat, ajungand "deopotriva cu soseaua pavajul de alaturi...trasurile ce frecventeaza aceasta starda ... trec dea dreptu pe sosea si strica si mai mult locul”. Prima masura pe care o ia Primaria orasului inaintea repararii canalelor de scurgere este aceea de a interzice "preumblarea " trasurilor pe Bulevard pentru a nu o strica si mai mult.
Una din problemele majore pentru noua infatisare a strazii a constituit-o realizarea vegetatiei pe de o parte si alta a aleii principale. Cata importanta avea aceasta lucrare o dovedeste si hotararea primariei de a trimite la Bucuresti, in februarie 1867, pe Anton Cheleru, gradinarul orasului pe Ghita Djuvara, angajat al sau, spre a aduce "modele" pentru "plantatia" Gradinii Publice, a pietei (Piafa Sf. Arhanghel) si a aleilor de pe Bulevard. Jurnalul Consiliului Comunal din 2 martie 1867 mentioneaza necesari 400 pomi ulmi de campie si 200 salcami pentru facerea aleii de pe strada Bulevard si a pietei de la Sf. Arhanghel, "in varsta de la 4 pana la 6 1/2 ani, in grosime de la 4 pana la 6 toluri, drepti, adusi aici predati cu radacina si crengile nevatamate catusi de putin". Desi gropile incep sa se faca de pe acum (in februarie 1867 erau terminate 344 de gropi pe Bulevard intre strada Silistrei si strada Bucuresti si 150 in martie in jurul bisericii Sf. Arhanghel), plantarea arborilor contractati nu se facuse nici in martie 1870. Si acum problema stringenta era repararea soselei si a pavajului, lucrare de absoluta necesitate a inlesnirii comunicatiei publice a ameliorarii uneia din cele mai principale strade ale orasului si pentru plantarea arborilor contractati" (din motivatia sedintei Consiliului Comunal din 17 martie 1870). Repararea soselei si a pavajului (lucrare contractata de Radu Balan, unui dintre mesterii de frunte ai orasului din aceasta perioada) se sfarseste la 1 mai 1870, ceea ce ne face sa plasam actiunea de plantare a arborilor dupa aceasta data.
Braila B-dul Cuza
Cu tergiversarile semnalate mai sus, tergiversari care nu lipsesc de altfel din nici o alta asemanatoare intreprindere a municipalitatii, strada Bulevard a capatat infatisarea pe care o are acum care i-a conferit de-a lungul timpului un loc si un rol aparte in viata orasului: artera importanta, adevarata Centura a orasului prin traversarea aproape simetrica a acestuia; spatiu preferat de promenada relexare; amplasament potrivit pentru resedinte impozante, cu o plastica arhitectonica variata ce incanta privitorul... Si poate de aceea identitatea sa a ramas nealterata in constiinta locuitorilor care identifica sau trimit astazi simplu, cand este vorba de Bulevardul Al. loan Cuza, la... Bulevard.
Elena llie
Braila 632 - 20 ianuarie 2000
O fila de istorie ce face legatura cu timpul actual!
RăspundețiȘtergere