luni, 13 iunie 2011

Braila de altădata...



Invit pe cititor sa continuam periplul inceput la 1 Decembrie in coloanele Monitorului de Braila. Am incercat sa amintesc atunci, tuturor, ca desavirsirca unitatii noastre nationale are in spatiul cultural si spiritual brailean un loc aparte, concentrat in jurul bisericii Sf. Nicolae.

 
                             Biserica Sf Nicolae - Braila


De aici, as indrepta pasii unui calator pe strada Ana Aslan de astazi (fosta Sf. Nicolae, Iancu Slatineanu si Eliberarii) catre str. Mihai Eminescu fosta, candva, Calea Bucurestilor, stra­da Regala si str. Republicii.
Propun aceasta calatorie cu ochii mintii sau chiar pe jos pentru ca Braila este greu incarcata de istoric, de fapte ce tin nu numai de acest loc, ci si de mari realizari nationale si, prin aceasta, de universal.
Asadar, la cativa pasi mai sus, pe stanga, alaturi de "Casa Donaris" de astazi, dar dincolo de ea, se afla casa pe care, o placa memoriala, ce intarzie si din vina noastra sa apara, ar trebui sa sune astfel: „Acesta este casa [n care a locuit la Braila Leonte Moldovan, fruntas al luptei pentru desavirsirea unitatii nationale (1893- 1919), presedinte al "Senatului Romaniei (1934-1938). Dar ceea ce nu se poate cuprinde intr-o placa memoriala sint atitea si atitea alte fapte legate de casa Leonte Moldovan si ilustrul sau stapan.


                                   Casa Donaris


                            Casa Leonte Moldovan


Sa amintesc brailenilor si poate nu numai lor, ca profesorul de istorie Leonte Moldovan de la Liceul "Nicolae Balcescu" din Braila s-a nascut la Tinea Veche, in Transilvania, ca multi alti braileni de adoptie si a gasit aici terenul tare pe care sa desfasoare o activitate exemplara.
In preajma declansarii miscarii memorandiste in Transilvania, Leonte Moldovan a infiintat la Braila, ziarul "Lupta nationala" care a prezentat pe larg pozitia nu usor de exprimat la acea vreme, fata de suferintele romanilor din Ardeal si, mai ales, procesul memorandistilor, pedepsele etc.
Ulterior, in coloanele "Luptei nationale" aflam numele celor care vor sprijini baneste (prin liste de sub­scriptii) pe memorandisti. Mai tarziu, Leonte Moldovan ca sef al liberalilor din Braila se va afla, in refugiul de la Iasi, langa Ionel I. C. Bratianu, in munca desfasurata de acesta pentru impunerea Reformei agrare ce avea sa fie promulgata in 1921. S-a spus chiar ca Leonte Moldovan, alaturi de I. G. Duca si altii, a insemnat mina dreapta a energicului om de stat in opera de reforma generala inceputa pentru Romania.
Asemenea personalitati ale orasului si ale tarii, sunt fara indoiala repere morale supreme ale unei asezari dar si ale unui neam. Casa lui Leonte Moldovan exista si daca o placa memo­riala ar spune trecatorului cite ceva din toate acestea, poate, parerea de rau ca multe alte marturii ce-1 privesc nu se mai pastreaza, s-ar ostoi.
Continuindu-ne drumul catre inter­sectia cu strada M. Eminescu, la putina cale, str. Radu S. Campiniu se inter­secteaza cu Ana Aslan. Ma opresc o clipa pentru a spune celor ce mai vor sa stie citeceva despre Braila si Romania ca Radu S. Campiniu este unul dintre fruntasii miscarii liberale de la Braila, unul dintre radicali, care alaturi de per­sonalitati precum I.C. Bratianu sau C.A. Rosetti, au determinat porecla de "rosii", adica revolutionarii, data liber­alilor, la inceput.
Daca ne-am abate pe aceasta strada (fosta prin anii '50-'60 str. Frederich Engels, dar revenita la numele bine­meritat al fruntasului politic de aici, cu preocupari culturale si de presa) am putea invita pe cei ce doresc sa ne urmeze in casa Bancotescu sau am fi tentati sa le povestim cine este Vladimir Boanta, un brailean ce se apropie de centenar. Este vorba de un destin exemplar prin cariera civica si militara pe care a parcurs-o. In vremea din urma a donat Primariei Braila imo­bilul sau de pe str. Campiniu.
Asadar trecind de intersectia amintita, o alta strada de pe partea dreapta se desprinde aproape imediat: strada Hepites. Intersectia acesteia cu Ana Aslan inseamna locul unde, de data aceasta, o placa memoriala aminteste trecatorului de doua person­alitati nationale dar si   de   larga recunoastere internationala. Este vorba de Constantin C.Hepites si Ana Aslan, doua figuri ilustre ale medicinii romanesti.



              Casa Ana Aslan si Constantin C. Hepites


Constantin C.Hepites a fost medic al orasului cu studii temeinice facute la Viena, asa cum atesta diploma sa aflata in colectiile Muzeului Brailei. Dar opera capitala a lui Constantin C.Hepites, pentru care merita intreaga noastra recunostinta este monumentala sa opera Farmacopeea romana prima alcatuita in Romania moderna.

Despre Ana Aslan, nascuta, se pare, in fosta casa a lui Hepites este mai usor de vorbit celor de astazi renumele ei trecand, de la jumatatea se­colului trecut, pana aproape de finele lui, cu mult granitele Romaniei.




Deschizator de drumuri in domeniul gerontologiei, Ana Aslan ramane unul dintre cei mai reputati romani ai se­colului XX, personalitate proeminenta a stiintei medicale romanesti. Cred, fara a vrea sa supar pe nimeni, ca o ast­fel de personalitate putea fi amintita ca emblema a creatiei romanesti, de larga recunoastere si in SUA, inaintea glori­ilor sportive demne de respect, dar mai putin indestulatoare prin semnificatii, atunci cand vrei sa atragi atentia presedintelui SUA asupra Romaniei.
Fostul presedinte Ronald Reagan care traieste, cred ca mi-ar da dreptate.



Prof. univ. dr. Ionel Candea, directorul Muzeului Brailei

decembrie 2002

Un comentariu:

  1. Stoenescu Elena8 iulie 2012, 03:37

    Toata stima pentru ca aduceti in actualitate valorile Brailei.Va feicit din tot sufletul si va rog sa continuaTI.Faceti cunoscut tinerilor in scoli prin simpozioane cu diapozitive pentru a realiza un curent nou .
    La arhiva din Braila erau persoane angajate care colectionau vederi cu Braila de altadata,poate aceasta informatie sa va fie utila.Inca odata TREZITI MANDRIA BRAILENILOR !

    RăspundețiȘtergere