Continuam plimbarea pe Bulevardul Carol, de la nord catre sud si dupa ce am parasit zona Carantinei, despre care am amintit cateva lucruri data trecuta, vom parcurge bulevardul propriu zis.
Trebuie sa indrept, intai de toate, o greseala strecurata in randurile precedentului articol. Hramul Spitalului nr. 1, de pe Calea Calarasilor (fosta Silistrei), stramutat aici de pe Carantinei, nu este Sf. Spiridon, ci Sf. Pantelimon. De buna seama brailenii au observat acest amanunt. (A gresi e omeneste - a starui in greseala e lucrul dracului).
Iata-ne ajunsi la intersectia cu Calea Galati de astazi, fata in fata cu blocul turn, si in diagonala fata de fostul club al uzinelor "Progresul". Aici s-a aflat, intr-o cladire ce nu mai este, sediul Sindicatelor muncitorilor manuali din portul Braila, unul dintre cele mai puternice, precum si Scoala proletariana "Stefan Gheorghiu'. Sigur, in diagonala, langa cladirea clubului "Progresul" (ridicata la inceputul anilor '60) monumentul lui I. C. Frimu reprezinta un "omagiu" pentru un fruntas al miscarii muncitoresti din România de dupa razboiul de intregire, care nu a avut nici o leg`tura cu Braila.
Mai departe, la intersectia bulevardului cu str. Regala (actuala M. Eminescu) din nou trebuie sa evocam un edificiu si fapte in legatura cu acesta, chiar daca si el a fost demolat in 1959. Este vorba de. "hanul Ceaparu de pe latura sudica a pietii Bucuresti, Ferdinand si, acum, Hristo Botev. Hanul, construit pe la inceputul celei de-a doua jumatati a veacului al XlX-lea, era bine situat fata de artera vest-est a orasului, adica in calea negustorilor si a drumetilor.
Bulgar, proprietarul hanului aduna aici si pe conationalii sai, dintre care, cel mai de vaza a fost Hristo Botev, poetul si revolutionarul. Intre 1869 si 1871 Botev a venit la Braila in cateva randuri si a fost gazduit la hanul Ceaparu. Tot aici, la Braila, a scos "Cuvantul emigrantilor bulgari", publicatie din care Muzeul Brailei detine un exemplar original (1871). Botev semna la vremea aceea cu pseudonimul Ceavdar.
Trebuie sa spun ca eu am locuit aproape de acest edificiu, pe Bulevardul Carol la nr. 85, in casa avocatului Jecu (si ea demolata in 1963) si, de cateva ori, am intrat in muzeu.
Cei in varsta isi amintesc, probabil, ca aici, intre 1955 si 1958, a functionat- Muzeul mixt "Hristo Botev” si de istorie a orasului Braila. Daca la vremea aceea Muzeul stintific, intemeiat la Liceul ”Nicolae Balcescu” in 1881 si consacrat prin Decretul regal 2134, era unul didactic, acum, in 1955, prof Nicolae Hartuche si ulterior prof. Florian Anastasiu aveau sa intemeieze muzeul brailean in domeniul arheologiei si istoriei. Li se cuvine, pe drept, un omagiu acum cand dr. Nicolae Hartuche a implinit varsta de 75 de ani iar prof. Florian Anastasiu 74. Lucrarea domniilor lor este cu atat mai meritorie cu cat, in timp, ea s-a amplificat conferind institutiei muzeale brailene o personalitate inconfundabila.
Dar muzeul de istorie inceput aici, a fost mutat in 1959 in sediul actual din Piata Traian 3 (se implineau 100 de ani de la Unirea din 1859 prin care se intemeiase statul national roman modem). In schimb hanul Ceaparu a fost demolat pentru a lasa loc unor blocuri de locuit ce se vad si astazi. O placa aminteste cu aproximatie locul pe care a fost amplasat, ca si prezenta lui Botev dupa cum am spus.
In axul strazii Mihai Eminescu, in Piata Hristo Botev, in 1948 a fost amplasat bustul lui Botev, din bronz, realizat de sculptorul bulgar Nikolov. Este foarte probabil ca, evenimentul, ce a avut loc in prezenta unei delegatii bulgare de partid si de stat, s-a inscris in manifestarile prilejuite de intalnirea la nivel inalt dintre Gheorghi Dimitrov si Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Mai mult, trebuie sa spun ca si bustul a fost dat jos pentru multa vreme, iar piata "sistematizata". Astfel a disparut ca forma, inclusiv birjele ce stationau in jurul ei.
Recent Primaria si Consiliul local au reamplasat bustul lui Botev pe latura de nord a str. Mihai Eminescu.Botev priveste spre locul fostului han Ceaparu.
Din pacate, nu s-a cerut si partii bulgare sa procedeze similar amplasand, de pilda la Plevna, un bust al lui Carol I. Cu siguranta trebuia facut un asemenea demers.
In ceea ce ma priveste am semnalat Ministerul Culturii si Cultelor aspectul. El a fost inaintat Ministerului de Externe, Directia culturala, de unde n-au mai venit vesti. Pacat. Este vorba de istoria noastra nationala.
Dar, daca la Braila nu poti convinge ca Bulevardul Independentei trebuie sa redevina Carol I, cum vei putea sa-i convingi pe bulgari?
Prof. univ. dr. Ionel Candea, directorul Muzeului Brailei
Martie 2003
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu