joi, 9 iunie 2011

Actul de atestare documentară a Brăilei - 20 ianuarie 1368

Vladislav, din mila lui Dumnezeu şi a majestăţii regeşti voievod al Ţării Româneşti şi ban de Severin, prin cuprinsul scrisorii de faţă, dăm de ştire tuturor cărora se cuvine că preaînălţatul principe şi domn Ludovic, vestitul rege al Ungariei, milostivul nostru domn firesc, a trimis la noi pe magistrul Dumitru zis Lepes, cavaler al Curţii sale regeşti, pentru a rîndui şi a întări legămîntul unei păci veşnice între noi, pe de o parte, şi toţi orăşenii şi locuitorii provinciei Braşov, vecinii şi prietenii noştri prea scumpi, pe de altă parte, punîndu-ne printr-însul în vedere cu străşnicie ca să întărim <şi> să păzim pe acei braşoveni în toate libertăţile pe care le-au avut ei din bătrîni în Ţara noastră Românească.
Aşadar, noi, dorind întotdeauna să dăm ascultare poruncilor regeşti, am hotărît să hărăzim pe veci sus-zişilor orăşeni şi locuitori ai provinciei Braşov libertăţile acestea: ca toţi negustorii din Braşov şi din districtul Braşovului, trecînd spre ţări străine, pe orice drum al Ţării noastre Româneşti, afară de drumul Brăilei, vor fi datori să ne plătească pen­tru mărfurile lor numai de două ori tri­cesima şi anume o dată la ducere şi a doua oară la întoarcere, la Cîmpulung sau în apropiere, şi, după ce li se va pune acolo pecetea de către vameşul nostru, să treacă slobozi şi nestînjeniţi prin ţara noastră. Iar cînd aceşti negustori purced cu mărfurile lor pe pomenita cale a Brăilei, spre ţări străine, vor fî datori să ne plătească numai o dată tricesima, la Cîmpulung, nu la ducere, ci la întoarcere. Cînd însă aceşti negustori îşi vor vinde sau cumpăra mărfurile înlăuntrul ţării noastre, atunci nu vor fi datori să ne plătească pentru acestea nici vamă, nici tricesima, decît la Cîmpulung sau în apropiere, <şi> nu tricesima ci numai dreapta vamă de demult. Pe lîngă aceasta, scutim cu totul pe toţi negustorii din Braşov şi din districtul lui de vama noas­tră de la Slatina. Poruncim noi chiar ca nici unul dintre supuşii noştri să nu poată şi să nu se încumete a popri sau a stînjeni în vreun chip oarecare pe vreun negustor din Braşov sau din districtul, lui, sub cuvîntul unor datorii <pentru lucruri> date pe încredere <oraşului> Braşov sau districtului Braşovului.
Spre mărturia acestui lucru, am dat scrisoarea noastră privilegiată de faţă, întărită cu puterea peceţii noastre celei mari, autentice şi atîrnate.
Vouă, aşadar, tuturor credincioşilor noştri, comiţi, castelani juzi, vameşi, sluj­başi şi oameni de orice stare, rînduiţi în Ţara noastră Românească, vă punem în vedere şi vă poruncim foarte desluşit ca, de acum înainte, să nu mai cutezaţi a sili pe vreun negustor din Braşov sau din dis­trictul lui la plata vreunei vămi sau tricesime, afară de vămile sau triceşimile noastre scrise mai sus, sau să cereţi, de la ei ceva, şi nici să îndrăzniţi, din vreo pricină oarecare, să-i stînjeniţi, să-i încur­caţi, ori să-i opriţi. Şi altfel să nu îndrăzniţi a face, dacă vreţi să nu înfrun­taţi cumplita noastră mînie.
Dat în anul Domnului o mie trei sute şaizeci şi opt, în ajunul <sărbătorii> sfin­tei fecioare şi mucenice Agneta.


3 comentarii:

  1. Mulțumim pentru reproducerea textului aici. Mă întreb dacă există pe undeva nișta scanări mai detaliate, din care să se poată vedea și textul. Unde este actul acum?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu placere, scanari nu stiu sa existe pe undeva. Documentul, in facsimil, se gaseste la Muzeul Brailei ( este expus, cel putin acum cativa ani era expus ). Originalul este probabil la Bucuresti.

      Ștergere